Vaccinarea copiilor: ghid pe vârste și opțiuni

Mulți părinți cred că vaccinarea copiilor înseamnă doar câteva înțepături notate într-un carnet. În realitate, fiecare vaccin este o etapă dintr-un plan de protecție gândit pe vârste, iar medicul de familie îl urmărește pas cu pas. E firesc să ai emoții înainte de fiecare programare, așa că mai jos găsești ce vaccinuri se fac, când și în ce situații se amână.

De ce este importantă vaccinarea copiilor

Un vaccin îi arată sistemului imunitar cum arată un microb, fără ca cel mic să treacă prin boala propriu-zisă. Este ca o repetiție generală: dacă microbul real apare mai târziu, organismul îl recunoaște și reacționează rapid.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, vaccinarea previne în fiecare an milioane de decese prin boli precum rujeola, tusea convulsivă sau difteria. România s-a confruntat în ultimii ani cu epidemii de rujeolă, care au afectat mai ales copiii nevaccinați sau prea mici pentru a fi vaccinați.

Vaccinarea copiilor nu protejează doar copilul tău, ci și bebelușii și copiii care, din motive medicale, nu pot primi anumite vaccinuri.

Aici intervine medicul de familie. El îți cunoaște copilul de la primele controale: cum crește, ce boli a avut, ce alergii există în familie. Vaccinurile din programul național se fac, de regulă, chiar în cabinetul lui, adesea în aceeași vizită cu controlul periodic al bebelușului.

O relație stabilă cu același medic face ca vaccinarea copiilor să fie mai sigură și mai bine organizată. Dacă nu ai încă un medic, află cum se face înscrierea la medicul de familie.

Calendarul de vaccinare: ce vaccin se face la fiecare vârstă

Vaccinurile numite popular „obligatorii” sunt cele din Programul Național de Vaccinare și sunt gratuite. Calendarul de mai jos este cel recomandat în prezent de Ministerul Sănătății pentru vaccinarea copiilor; el se poate actualiza, iar medicul tău îți confirmă varianta în vigoare.

• În primele 24 de ore de viață: vaccinul împotriva hepatitei B, în maternitate.
• Între 2 și 7 zile: vaccinul BCG, împotriva formelor grave de tuberculoză, tot în maternitate.
• La 2 luni: vaccinul hexavalent (protejează împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, infecțiilor cu Haemophilus influenzae tip b și hepatitei B) și vaccinul pneumococic conjugat.
• La 4 luni: a doua doză de hexavalent și de pneumococic.
• La 11 luni: rapelul (doza de întărire a protecției) pentru hexavalent și pneumococic.
• La 12 luni: vaccinul ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei.
• La 5 ani: a doua doză de ROR.
• La 6 ani: vaccinul tetravalent (difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită).
• La 14 ani: rapelul împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, tip adult.

Pentru adolescenți, vaccinul împotriva HPV (virusul papiloma uman, implicat în cancerul de col uterin și în alte cancere) este oferit gratuit sau compensat, în condițiile stabilite periodic de Ministerul Sănătății. Întreabă medicul care sunt criteriile actuale pentru vârsta copilului tău.

Dacă o doză a fost ratată, schema nu se reia de la capăt: medicul face un plan de recuperare.

Vaccinurile opționale completează protecția

Pe lângă programul național, vaccinarea copiilor poate include vaccinuri recomandate, dar care nu fac parte din schema gratuită. Unele sunt compensate parțial, altele se plătesc integral.

Opțional nu înseamnă mai puțin important. Decizia se ia împreună cu medicul, în funcție de vârstă, colectivitate, călătorii și starea de sănătate.

• Vaccinul rotavirus, administrat oral (picături în gură) în primele luni de viață, împotriva formelor severe de gastroenterită (infecție intestinală cu diaree și vărsături).
• Vaccinurile meningococice (tipurile B și ACWY), împotriva meningitei și a infecțiilor grave cu meningococ.
• Vaccinul împotriva varicelei.
• Vaccinul împotriva hepatitei A, util mai ales înainte de intrarea în colectivitate sau de călătorii.
• Vaccinul gripal, recomandat anual de la vârsta de 6 luni, mai ales copiilor cu boli cronice, precum astmul.

Unele dintre aceste vaccinuri contribuie direct la sănătatea respiratorie, temă pe care o detaliem în articolul Vaccinarea: scutul plămânilor copiilor. Cea mai potrivită schemă pentru copilul tău este cea discutată cu medicul care îi cunoaște istoricul.

Când vaccinarea copiilor se amână sau nu se recomandă

Pentru marea majoritate a copiilor, vaccinurile sunt sigure. Există totuși situații reale în care un vaccin nu se face sau se amână, iar medicul le verifică înainte de fiecare administrare.

Contraindicațiile reale (situațiile în care vaccinul nu se administrează) sunt puține:

• O reacție alergică severă (anafilaxie, o reacție bruscă ce poate afecta respirația și circulația) la o doză anterioară sau la o componentă a vaccinului.
• Unele imunodeficiențe (sistem imunitar slăbit), fie din naștere, fie produse de boli sau de tratamente precum chimioterapia ori medicamentele imunosupresoare în doze mari. În aceste cazuri nu se recomandă vaccinurile vii atenuate, ca BCG, ROR, varicela sau rotavirus.
• O boală acută cu febră mare sau stare generală alterată, când vaccinul doar se amână până la vindecare.

Copiii cu imunodeficiențe pot primi adesea vaccinurile inactivate, dar decizia aparține medicilor care îi tratează. Pentru ei, vaccinarea celor din jur devine o formă esențială de protecție.

Multe motive de amânare sunt însă mituri. Conform NHS, vaccinurile sunt testate riguros și monitorizate continuu. De regulă, nu sunt motive de amânare: o răceală ușoară fără febră, un tratament cu antibiotic, eczema, alergiile din familie, alăptarea sau prematuritatea (prematurii se vaccinează după vârsta de la naștere). Dacă cel mic a avut o reacție la un vaccin anterior, o evaluare alergologică poate clarifica dacă vaccinarea copiilor poate continua în siguranță și în ce condiții.

Când mergi la medic după vaccinare?

După vaccin, e normal ca locul injecției să fie roșu, ușor umflat sau dureros, iar copilul să fie mai agitat ori să facă febră mică una-două zile. Aceste reacții arată că sistemul imunitar lucrează și trec de la sine.

Reacțiile grave după vaccinarea copiilor sunt rare, dar e bine să le recunoști. Contactează imediat medicul sau sună la 112 dacă observi:

• dificultate la respirație, umflarea feței, a buzelor sau a limbii;
• erupție pe tot corpul, apărută la scurt timp după vaccin;
• convulsii;
• copil foarte moale, somnolent, greu de trezit;
• plâns continuu, inconsolabil, timp de câteva ore;
• febră mare care nu cedează sau durează peste 48 de ore;
• roșeață sau umflătură care se extinde mult ori persistă mai multe zile.

Un consult bine pregătit face vaccinarea copiilor mai liniștită pentru toată familia. Ia cu tine:

• carnetul de vaccinări;
• notițe despre reacțiile la vaccinurile anterioare și alergiile cunoscute;
• lista medicamentelor pe care le ia copilul;
• întrebările tale, scrise dinainte.

Întrebări frecvente

Poate face copilul mai multe vaccinuri în aceeași zi?

Da. Combinațiile din calendarul pentru vaccinarea copiilor sunt studiate și sigure, iar sistemul imunitar face față fără probleme mai multor vaccinuri simultan. În plus, reduci numărul de vizite.

Vaccinarea copiilor se amână când au o răceală?

Nu întotdeauna. O răceală ușoară, fără febră, nu este de obicei un motiv de amânare. Dacă cel mic are febră mare sau este vizibil bolnav, medicul reprogramează vaccinul după vindecare.

Ce fac dacă am ratat un vaccin din calendar?

Programează-te la medicul de familie. Dozele întârziate se recuperează, iar în cele mai multe cazuri schema nu trebuie reluată.

Vaccinurile opționale sunt mai puțin importante?

Nu. Ele protejează împotriva unor boli care pot fi grave. Discutate la timp cu medicul, completează vaccinarea copiilor din programul național.

Vaccinarea copiilor nu este o listă de bifat, ci o decizie luată pas cu pas, împreună cu un medic care îți cunoaște copilul. Cel mai bun moment pentru o întrebare despre vaccinuri este înainte de programare, nu după. Ține carnetul la zi, notează-ți nelămuririle și discută-le deschis cu medicul de familie.