Alergenii alimentari

Alergenii alimentari pătrund în organism pe cale digestivă și produc sensibilizare alimentară. De asemenea, sensibilizarea se poate produce și prin alergenii inhalatori. Cei mai comuni dintre alergenii alimentari implicați frecvent în alergia alimentară sunt:

Laptele de vacă

Produce cel mai frecvent alergie alimentară la copii cu vârsta de până la 2 ani. De regulă, după vârsta de 4–5 ani este tolerat de majoritatea copiilor. Laptele de vacă conține cel puțin 20 de proteine care pot produce reacția alergică. Cele mai importante, implicate în alergia la laptele de vacă, sunt cazeina cu fracțiunile ei (αs1, αs2, β, κ1–3) și proteinele din zer: β-lactoglobulina, α-lactalbumina, albumina serică.

Dintre acești alergeni, cazeina este responsabilă de majoritatea alergiilor la laptele de vacă. Pacienții alergici la laptele de vacă pot folosi ca înlocuitor preparate de lapte praf cu proteine extensiv hidrolizate sau pe bază de aminoacizi sintetici. În funcție de severitatea alergiei se optează pentru unul dintre cele două tipuri de preparate.

Oul de găină

Oul de găină este frecvent implicat în alergia alimentară la copii. Albușul este mai alergenic decât gălbenușul și conține 23 de glicoproteine, dintre care cele mai alergenice sunt: ovomucoid, ovalbumină, ovotransferină, lizozim, albumină serică. Dintre acestea, ovomucoidul este implicat cel mai frecvent în reacția alergică la ou la copii. Alergenul principal din gălbenuș este α-livetina (implicată în sindromul „egg-bird”, descris la persoanele care dețin păsări și care, după un timp îndelungat, pot dezvolta alergie la oul de găină, în special la gălbenuș). Un alt alergen care se găsește în gălbenuș este lipovitelina, dar care este rar implicată în reacții alergice.

Alunele și arahidele

Alunele și arahidele produc frecvent reacții alergice după vârsta de 4 ani. De regulă, alergia la aceste alimente persistă toată viața. Formele de alergie sunt frecvent severe, necesitând evitarea acestora.

Soia

Produce alergia alimentară în special la copii și tineri. De multe ori, copiii alergici la laptele de vacă pot fi alergici și la soia. De aceea, înlocuirea laptelui de vacă cu lapte de soia nu este întotdeauna posibilă.

Nuci

În această categorie intră nuca de acaju, migdalele, fisticul etc. Pacienții alergici la nuci nu sunt neapărat alergici și la alune, fistic etc., dar este de preferat să le evite, datorită contaminării încrucișate sau accidentale.

Pește

Alergia la pește este frecvent întâlnită, în special la adulți, dar și la copii. Peștii care produc cel mai frecvent alergie alimentară sunt codul și somonul. Acești alergeni fac parte din clasa parvalbuminelor și se găsesc în țesutul muscular al peștilor. S-a observat că alergia apare la consumul de pește proaspăt, foarte rar la cel de pește la conservă. Un alergen nou identificat este colagenul de pește, care nu dă reacție încrucișată cu colagenul altor animale. În timpul pregătirii peștelui, la o temperatură sub 100 °C, acesta poate da reacție alergică la pacienții alergici la pește care inhalează aburul sau fumul din timpul preparării. Alte specii de pește implicate în reacții alergice sunt tonul, macroul și sardinele, care conțin cantități mari de histamină (50 mg/100 g).

Fructe de mare

Alergia la fructele de mare apare frecvent la adulți și în special la femei. Din această categorie fac parte moluștele (melci, midii, stridii, caracatiță, scoici) și crustaceele (homari, crabi, creveți). Dintre acestea, cele mai frecvent implicate în alergii sunt creveții, prin proteina alergenică tropomiozină.

Cereale

Atât grâul, cât și celelalte cereale (ovăz, secară, porumb, orez) sunt frecvent implicate în reacții alergice, în special la copii, dar și la adulți. Proteinele implicate în alergie sunt: albumine, globuline și prolamine. Prolaminele se împart în gliadine (α, β, γ) și glutenine (ω5-gliadina, care este cel mai frecvent implicată în reacții alergice).

Carnea de pui, porc, vită etc.

Alergia la diverse tipuri de carne apare, în general, la preparatele care nu sunt suficient pregătite sau sunt pregătite la grătar. Proteinele alergenice din carne sunt: albumina serică, Ag 3/lipocalina și S100 legată de calciu. Alergia la carnea de vită poate apărea și dacă copilul este alergic la albumina serică bovină din laptele de vacă. De asemenea, prezența anticorpilor de alergie IgE specifici pentru alpha-Gal se traduce prin alergie după consumul de carne.

Legume și fructe

• Țelina, morcovii, roșiile, cartofii, ceapa, usturoiul pot, de asemenea, să producă reacții alergice. Cele mai frecvente sunt prin reacție încrucișată cu polenurile.
• Fructe – căpșuni, struguri, prune, caise, piersici, cireșe, fructe de pădure, pere, mere, kiwi, mango, papaya. Cele mai frecvente reacții alergice sunt prin reacție încrucișată cu polenurile.
• Condimente – coriandru, chimen, boia, piper, muștar, ghimbir produc mai rar alergie.
• Semințele de susan pot da reacții alergice.