Prevenirea alergiilor

Afecțiunile alergice sunt în creștere progresivă

În ultimii ani, incidența afecțiunilor alergice și în special a astmului bronșic a crescut foarte mult. Este foarte important să consultăm medicul alergolog, dacă avem simptome de alergie. Odată stabilit diagnosticul de alergie și aflată cauza putem lua măsuri de evitare a contactului cu alergenul și putem aplica tratamentul necesar. Prevenirea alergiilor este foarte importantă la persoanele cu risc de a deveni alergice. Persoanele cu risc sunt cele care au deja în familie părinți, frați, surori, cu alergie, astm bronșic. Terenul alergic se poate moșteni. Dacă un părinte este alergic, riscul ca și copilul să devină alergic este de 30 – 40 %. Dacă ambii părinți au alergii, riscul ca și copilul să dezvolte alergie este de > 70 %.

Azi știm că ~ 50 % din populația globului suferă de alergii, fie că sunt respiratorii, alimentare sau la medicamente și se estimează o creștere în următorii ani. Astmul bronșic afectează ~ 20% din populația globului, iar rinita alergică ~ 30 %. Prevenirea alergiilor este greu de realizat, dar câteva măsuri luate în timp util ne pot ajuta.

Copiii sunt cei mai afectați de alergii și astm bronșic. Aceste afecțiuni alergice debutează de regulă în copilărie, dar pot să apară și la adulți, sunt cronice, persistente și afectează calitatea vieții.

Ce putem face pentru prevenirea alergiilor care sunt în creștere?

Alăptarea bebelușului

Prevenirea alergiilor o putem iniția încă de la naștere, prin alăptarea exclusivă a copilului cel puțin 6 luni. Laptele matern asigură copilului nutrienții necesari unei creșteri armonioase, dar și protecție antimicrobiană prin transferul de anticorpi materni. Anticorpii preluați de la mamă îl vor ajuta pe bebeluș să se ferească de răceli în primul an de viață. De asemenea, copilul va veni în contact cu o gamă variată de alimente, prin laptele matern. Este foarte important acest lucru, deoarece astfel copilul va avea anticorpi protectori față de alimente. Introducerea cât mai tardivă a alimentelor în alimentația copilului cât și dieta restrictivă nejustificată a mamei, cresc riscul alergiilor alimentare.

Expunerea la fumul de țigară și fumatul lângă copii

Evitarea expunerii copiilor la fumul de țigară, atât intrauterine cât și după naștere este clar benefică. Copiii născuți din mame fumătoare sau expuși la fumul de țigară, au risc mai mare de a dezvolta afecțiuni respiratorii și în special wheezing recurent și ulterior astm bronșic. Greutatea la naștere a unui copil născut din mamă fumătoare este mai mică.

Alimentele cu potențial alergenic, le dăm sau nu?

Expunerea precoce, progresivă, a copiilor la alergeni alimentari: lapte de vacă, făină, pește, alune, arahide este indicată de către medicii alergologi. De ce? S-a dovedit că, evitarea alimentelor cu potențial mare alergenic sau administrarea cât mai tardivă a acestor alimente, nu este deloc eficientă pentru prevenirea alergiei alimentare. Dimpotrivă, expunerea tardivă la alimentele alergenice este implicată în creșterea incidenței alergiilor alimentare.

Copiii cu risc mare de alergie trebuie expuși cât mai precoce la cantități progresiv crescânde de alimente considerate alergenice. Evitarea alimentelor alergenice se recomandă doar în cazul pacienților cu alergii clar dovedite, nu ca și prevenție. De asemenea, mama care alăptează nu trebuie să țină regim alimentar cu evitarea alimentelor alergenice pe perioada alăptării, decât dacă este alergică la unul dintre alimente.

Contactul copiilor cu animalele este benefic

Expunerea la animale de companie cât mai precoce în viața copilului pare că are rol protector, reducând riscul de alergie. Acest lucru s-a observat prin comparația făcută între copiii din mediul urban și cei din mediul rural, care expuși la animale de companie dezvoltă mai puține alergii.

Poluarea are rol negativ și în privința alergiilor

Expunerea la un mediu poluant este un factor de risc pentru apariția alergiilor. Persoanele din mediul urban, poluant sunt mai predispuse alergiilor decât cele din mediul rural. Poluarea crește temperatura din zonele respective, favorizând polenizarea plantelor. Expunerea la o concentrație mare de polen, crește numărul alergiilor la polen. Exemplul, este alergia la polen de ambrozie. Expunerea la substanțe organice volatile (detergenți de curățat mobilier, pardoseli, lacuri, vopseaua și adezivii mobilierelor, etc) contribuie la creșterea numărului alergiilor.

În concluzie, chiar dacă bagajul genetic indică o predispoziție către alergii și astm bronșic, putem prin câteva măsuri să reducem riscul de a le dezvolta, prin reducerea factorilor care stimulează aceste gene responsabile de alergii.