Alergia alimentară

Alergia alimentară este o reacție neașteptată apărută în urma consumului unui aliment, manifestată adesea prin simptome cutanate (urticarie), dar și digestive (scaune diareice, dureri abdominale etc.). Alergia la alimente se clasifică în:

• alergia alimentară mediată prin anticorpi IgE;
• intoleranța alimentară;
• pseudoalergia alimentară sau intoleranța la histamină, datorată consumului unor alimente cu conținut mare de histamină (spanac, vin, bere, brânzeturi fermentate, pește etc.) la persoanele cu deficit de DAO, enzima care degradează histamina.

Tractul digestiv vine în contact cu foarte multe substanțe – alimente, bacterii, paraziți, fungi, viruși. Rolul său este să digere alimentele în molecule mici, ușor de absorbit, să tolereze diferitele tipuri de proteine alimentare și să împiedice pătrunderea microbilor în organism. Rolul său protector se realizează prin secreția de acid gastric și mucus, prin peristaltism, precum și prin sistemul imun propriu.

Alergia alimentară este frecvent întâlnită la copii și mai puțin la adult și se datorează mai multor factori:

• sistemul imun al intestinului și funcționarea nu sunt complet mature;
• producție scăzută de IgA (anticorpi care apără mucoasa gastro-intestinală);
• activitate scăzută a enzimelor digestive care ajută la digerarea alimentelor;
• secreție mai scăzută de acid gastric;
• mucusul intestinal conține glicoproteine puțin diferite de ale adultului.

Ce alimente dau frecvent alergie?

Alimentele frecvent implicate în apariția alergiei, în proporție de ~93 %, sunt:

• la copii: lapte de vacă, ou, soia, arahide, nuci, făină de grâu, pește, crustacee;
• la adult: arahide, nuci, pește, crustacee.

Aceste alimente conțin glicoproteine hidrosolubile (alergene), stabile la căldură și rezistente la digestia enzimelor proteolitice și acidului clorhidric din stomac. Copiii până la vârsta de 4–5 ani dezvoltă toleranță pentru unele alimente, precum laptele de vacă, oul, soia, făina de grâu. Alergia la arahide, alune, nuci, pește și crustacee se menține toată viața.

Simptomele întâlnite în alergia alimentară

1. Manifestări cutanate întâlnite în alergia alimentară

• urticarie și/sau angioedem (umflare) al extremităților (mâini), buzelor, limbii, feței etc.;
• apar la maximum 3–4 ore după masă;
• se asociază frecvent cu simptome digestive.

2. Manifestări gastro-intestinale în alergia alimentară

• greață, vărsături;
• dureri și crampe abdominale;
• scaune diareice, de multe ori cu fire de sânge;
• pot apărea singure, dar adesea sunt asociate cu simptome cutanate.

Câteva afecțiuni digestive datorate fie unei alergii alimentare, fie unei intoleranțe alimentare

Sindromul alergic oral

Sindromul alergic oral se caracterizează prin apariția pruritului (mâncărime) cu sau fără angioedem la nivelul buzelor, limbii, palatului și faringelui posterior. Aceste simptome apar după consumul de fructe și legume proaspete. Simptomele se datorează unei alergii la un polen, care conține alergene asemănătoare cu alergene din anumite alimente. Unele persoane cu alergie la polen, după consumul acestor alimente, pot prezenta simptome de sindrom alergic oral.

Gastroenteropatia alergică eozinofilică

Este o afecțiune inflamatorie, dată de acumularea de eozinofile în peretele tractului gastrointestinal, frecvent la nivelul mucoasei. Simptomele sunt: dureri abdominale, greață postprandială, vărsături, scaune diareice, pierdere în greutate, hemoragii oculte în scaun.

Colita infantilă (colicile bebelușului)

Colicile la bebeluși apar frecvent până la vârsta de 3–4 luni și se datorează pasajului materiilor fecale și gazelor. Simptomele constau în agitație, frecarea picioarelor, plâns, distensie abdominală și dispar odată cu scaunul sau cu eliminarea gazelor. Dacă bebelușul este alăptat la sân, atunci mama ar trebui să evite alimentele care produc un exces de gaze, precum: fasole, varză, conopidă, ceapă, usturoi, broccoli etc.

Sindromul colonului iritabil

Colonul iritabil se caracterizează prin durere sau disconfort abdominal, balonare postprandială, eliminare excesivă de gaze, constipație alternând cu diaree, mucozități în scaun etc.

Enterocolita indusă de alimente

Enterocolita indusă de alergia alimentară apare frecvent la sugarii de 2 zile–3 luni. Se datorează alergiei la proteinele din laptele de vacă și soia. Simptomele constau în vărsături, scaune diareice, sindrom de malabsorbție. Simptomele apar la maximum 8 ore de la consumul de lapte sau soia și dispar la 72 de ore de la evitarea acestor alimente.

Colita indusă de alimente

Este o afectare a colonului datorată alergiei la laptele de vacă și soia. Pacienții prezintă simptome precum scaune sanguinolente (hemoragii oculte sau hematochezie), ce dispar în 72 de ore de la eliminarea alimentelor cauzatoare. Ca și enterocolita, apare frecvent la sugarii de 2 zile–3 luni.

Sindromul de malabsorbție

Sindromul de malabsorbție este un deficit de absorbție intestinală a proteinelor, lipidelor sau glucidelor. Se datorează unei alergii la laptele de vacă, soia, ou și făină de grâu. Sindromul de malabsorbție se manifestă prin scaune diareice prelungite, steatoree, câștig ponderal redus.

Boala celiacă sau intoleranța la gluten

Intoleranța la gluten se datorează unui sindrom de malabsorbție, datorat consumului de gluten din grâu, secară, orz, ovăz. Această afecțiune este frecvent întâlnită la copii cu vârsta între 6 luni și 2 ani și mai rar la adulți. La copii este descoperită după 6 luni, odată cu începerea diversificării alimentației copilului și introducerea făinoaselor în alimentație. Simptomele sunt: scaune frecvente și voluminoase, lipsite de conținut, scădere în greutate, oboseală. Anemia prezentă este secundară absorbției reduse de vitamina B12 și acid folic. Pentru a pune diagnosticul este nevoie de efectuarea unor analize, precum anticorpi IgA anti-endomisium, IgA anti-transglutaminază tisulară. Biopsia de mucoasă intestinală relevă atrofie a vilozităților intestinale. Pacientul trebuie să țină toată viața dietă fără gluten.

Dermatita herpetiformă

Dermatita herpetiformă se manifestă printr-o erupție eritematoasă (înroșire), urticarie, vezicule sau bule la nivelul genunchilor, coatelor, umerilor, feselor și scalpului. De regulă, se asociază cu intoleranța la gluten.

Sindromul Heiner

Sindromul Heiner este dat de o asociere între hemosideroza pulmonară primară și alergia la laptele de vacă, frecvent întâlnit la sugari și copiii mici. Boala se caracterizează prin: infiltrate pulmonare (depuneri de hemosiderină în macrofagele pulmonare), wheezing, tuse, rinită, otită medie recurentă, hipertrofie de țesut nazofaringian, anemie microcitară hipocromă, retard de creștere etc.

3. Manifestări respiratorii întâlnite în alergia alimentară

• edem laringian;
• prurit ocular, otic și palatin;
• strănut;
• rinoree apoasă;
• bronhospasm;
• de obicei sunt asociate cu anafilaxia.

Astmul bronșic prin inhalare de alergeni alimentari

Alergenii alimentari ajung în tractul respirator prin inhalare, sub formă de aerosoli. Cel mai comun exemplu este astmul brutarilor, unde alergenul este făina de grâu. Și alți alergeni alimentari pot da astm bronșic prin inhalare: cafea, usturoi, ciuperci, somon, crab, ricin etc.

4. Anafilaxia la alimente indusă de efort

Anafilaxia la alimente indusă de efort apare la persoanele care au consumat alimente precum țelină, mere, creveți, pește, făină de grâu, carne de pui și imediat au efectuat efort fizic. Simptomele de alarmă sunt: supraîncălzirea organismului, eritem, prurit, urticarie, edem laringian, bronhospasm (respirație grea, senzație de sufocare), simptome gastro-intestinale, scădere a tensiunii arteriale, amețeală etc. Aceste persoane sunt sfătuite să evite consumul de alimente cu > 4 ore înainte sau după efort.

De ce alergiile alimentare sunt în creștere?

La întrebarea „de ce alergiile alimentare sunt în creștere?” încearcă să găsească răspuns cercetătorii. Aceștia au început studiul lor de la întrebarea – de ce bebelușii care sunt alăptați exclusiv sau consumă doar lapte praf, dezvoltă alergii alimentare și dermatită alergică?

Este știut faptul că dermatita alergică este dată de modificări genice. Acestea duc la uscăciune excesivă a pielii, prurit cutanat și eczeme. Alergiile alimentare accentuează leziunile din dermatita alergică. La fel și alergenii din aer (ex: acarienii din praful de casă) pot accentua dermatita alergică.

Pe lângă factorii genetici, studiile au arătat că expunerea precoce a pielii la alimente cunoscute ca fiind alergene poate fi un factor de risc. Această expunere, prin nespălarea mâinilor după consumul acestor alimente și manevrarea copilului, ar putea fi o cauză de producere/ agravare a dermatitei alergice, respectiv a alergiei alimentare. De asemenea, folosirea excesivă a șervețelelor umede se pare că este un alt factor de risc pentru accentuarea dermatitei. Șervețelele umede lasă pe piele o peliculă fină de săpun care întrerupe bariera lipidică a pielii, cauzând astfel și mai multă uscăciune.

Studiile care susțin aceste cauze de creștere a numărului de alergii alimentare și dermatită alergică sunt momentan efectuate pe animale. În concluzie, pentru a reduce și mai mult riscul de a dezvolta alergii alimentare / dermatită alergică, chiar dacă există un teren genetic, înainte de a manevra copilul, spălați-vă pe mâini, pentru a reduce urmele alimentare și încercați să reduceți folosirea șervețelelor umede.

Cum știm dacă este alergie alimentară?

Diagnosticul de alergie alimentară se stabilește în urma unui consult alergologic, în funcție de simptome și rezultatul investigațiilor.

Testarea cutanată alergologică la alimente se face din legume sau fructe proaspete sau din soluții care conțin alergeni. Pacienții care nu pot efectua testare cutanată vor determina anticorpii de alergie IgE seric specific pentru alimente. Dieta de eliminare a alimentelor suspicionate pe o perioadă de 7–14 zile și observarea pacientului în vederea îmbunătățirii simptomelor sunt investigații care ajută la stabilirea diagnosticului de alergie alimentară.

La pacienții cu astm indus de inhalarea alergenilor alimentari se efectuează spirometria și testul de provocare.

Testul de provocare alimentară se face în spital, sub strictă supraveghere a medicului alergolog, pentru a pune diagnosticul de alergie alimentară.

Biopsia de mucoasă intestinală pune diagnosticul în gastroenteropatia alergică eozinofilică (infiltrate cu eozinofile), sindromul de malabsorbție, boala celiacă (atrofie vilozitară).

Tratamentul indicat în alergia alimentară

1. Evitarea contactului cu alimentele cauzatoare de alergie alimentară. Nu se recomandă evitarea alimentelor considerate a fi alergenice fără o justificare clară. Acest lucru poate duce la creșterea riscului de alergie alimentară. De exemplu: un copil alergic la lapte de vacă va evita doar lactatele. Nu este necesară și utilă evitarea oului sau a altor alimente pe motiv că sunt alimente alergenice. Atenție la „alimentele ascunse” – alimente folosite în procesul de preparare < 2 %, nefiind trecute pe eticheta produsului. Atenție la contaminarea în timpul procesului de preparare prin folosirea comună a ustensilelor. Unele alimente pot fi consumate dacă sunt preparate termic (nu crude) – acest lucru va fi indicat de către medicul alergolog, numai după efectuarea unor analize mai amănunțite despre alergenul cauzator.
2. Medicamente antialergice, care reduc simptomele de alergie.
3. Epinefrina (adrenalina) este indicată la pacienții cu alergie severă sistemică la alimente, cu anafilaxie. Pacienții sunt sfătuiți să poarte cu ei EpiPen, seringă preumplută cu doza necesară de epinefrină: 300 mcg la adulți și 150 mcg la copii. Injecția cu adrenalină se administrează intramuscular în coapsă, în caz de expunere accidentală la alergeni alimentari.
4. Probioticele îmbunătățesc apărarea gastro-intestinală și scad permeabilitatea intestinală, precum și expunerea prelungită la alergenii alimentari.

Copiii după vârsta de 4–5 ani dezvoltă toleranță la anumite alimente: lapte de vacă, soia, ou, făină de grâu. Copiii cu alergie alimentară necesită retestare alergică la interval de 1–3 ani. Pentru a preveni apariția alergiei alimentare la copil este foarte importantă alăptarea la sân, cel puțin o perioadă de 6 luni. Inițierea diversificării alimentare mai repede de 4 luni a fost asociată cu o creștere a alergiilor la alimente. Dieta fără motiv, cu anumite alimente considerate alergenice, nu este indicată decât copiilor care prezintă alergie alimentară diagnosticată. Alimentele considerate cu risc crescut alergenic trebuie introduse în doze progresiv crescânde în alimentația copilului, pentru a reduce riscul de alergie.