Alergiile alimentare întârziate la copii

Alergiile alimentare întârziate sunt frecvent întâlnite în rândul copiilor. De multe ori trece mult timp până se stabilește diagnosticul corect, iar părinții nu știu încotro să se ducă. După cum le spune și numele, aceste alergii alimentare nu apar imediat, ci la distanță de 24–48, chiar 72 de ore de la alimentul ingerat. De aici vine și dificultatea de a descoperi care este alimentul cauzator. Cereți sfatul alergologului pentru diagnosticul acestei alergii, nu cheltuiți banii pe analize costisitoare care de multe ori nu sunt relevante.

Zilnic în cabinetul de alergologie se prezintă părinți cu copii mici, bebeluși care prezintă simptome de alergie alimentară întârziată. Fie că vorbim despre tulburări digestive, fie că vorbim despre alergii ale pielii, aceste simptome sunt tot mai des întâlnite. Alimentele care dau frecvent alergie întârziată sunt oul, laptele de vacă, soia, grâul. Sunt copii care nu tolerează multiple alimente, aceasta datorându-se de cele mai multe ori unei hiperreactivități intestinale. Indiferent că sunt alăptați sau alimentați cu formulă de lapte praf, copiii pot dezvolta alergii alimentare tardive sau întârziate.

Care sunt simptomele alergiei întârziate la alimente?

Alergia alimentară întârziată sau non-IgE mediată se manifestă la câteva zile de la administrarea alimentului. Simptomele specifice alergiei întârziate la alimente sunt predominant din sfera digestivă, dar se pot asocia și alte simptome:

• reflux gastroesofagian și vărsături;
• dureri abdominale, colici;
• scaune moi diareice, cu mucus sau sanguinolente;
• stagnare sau chiar scădere în greutate;
• copilul este agitat, nu se odihnește bine noaptea;
• poate apărea dermatita alergică: pielea copilului devine uscată, pot apărea leziuni roșii, copilul este agitat din cauza mâncărimilor pielii. La bebeluși leziunile apar la nivelul zonelor de extensie, abdomen, obraji, iar la copiii mai mari zonele de flexie (încheieturile) sunt cele mai afectate.

Simptome ca balonare, disconfort abdominal și dureri abdominale, colici, scaune cu mucus sau chiar fire de sânge, scaune moi diareice sau dimpotrivă constipație se regăsesc frecvent la copiii cu alergie alimentară tardivă. Simptomele digestive se pot asocia sau nu cu simptome cutanate ca: erupții cutanate, eczemă alergică, eczema scutecului, xeroză cutanată și mâncărimi de piele. Uneori copiii prezintă refuz alimentar, stagnează sau scad în greutate.

Cum aflu dacă copilul meu are alergie alimentară întârziată?

Alergia alimentară întârziată se caracterizează prin absența anticorpilor IgE specifici pentru alimente, este o alergie non-IgE mediată. De aceea determinarea anticorpilor de alergie IgE nu este necesară în stabilirea diagnosticului de alergie alimentară întârziată sau tardivă.

Descrierea simptomelor este foarte importantă în stabilirea diagnosticului. Anumite alimente sunt mai frecvent implicate în alergiile alimentare tardive/întârziate: laptele de vacă, oul, făina de grâu etc. Aceste alimente se testează prin testare patch cutanată sau prin determinarea testului de transformare limfoblastică. Testul prin care se determină nivelul de anticorpi IgG nu este concludent în stabilirea alergiilor alimentare, atât imediate, cât și tardive. Corpul nostru produce anticorpi IgG pentru orice lucru care îi este străin și are contact cu el.

Din anamneză, prezența simptomelor poate fi singurul indiciu care orientează diagnosticul către alergie alimentară tardivă. Pentru că această afecțiune poate duce la modificări sistemice prin absorbție sau digestie deficitară, se indică și analize precum: fier, proteinemia, vitamina D, calcemie.

Dieta de evitare a alimentului cauzator, cel puțin 4–6 luni, este necesară pentru a reduce inflamația intestinală cauzată de alergia alimentară. Apoi, sub îndrumarea medicului alergolog, se vor reintroduce treptat alimentele alergenice. În general, copiii vor dezvolta toleranță pentru alimente și le vor putea consuma fără reacții alergice.

Care este tratamentul alergiilor alimentare întârziate?

Acest regim se impune și mamei care alăptează, dacă după alăptare copilul prezintă simptome de alergie. Dacă în urma analizelor sunt observate modificări ca anemie, hipovitaminoze, acestea se corectează. De multe ori este necesară administrarea de pro și prebiotice pentru a stimula imunitatea digestivă a bebelușului sau copilului mic. La bebeluși, adesea laptele de vacă produce alergie alimentară tardivă. Cei care sunt hrăniți cu formulă de lapte praf necesită înlocuirea formulei cu lapte praf cu proteine extensiv hidrolizate EH sau pe bază de aminoacizi. Dacă copiii nu tolerează și nu acceptă aceste tipuri de lapte, se pot înlocui cu formule pe bază de orez hidrolizat sau alte vegetale. Laptele de soia nu este recomandat bebelușilor sub 6 luni.

Prognosticul este unul bun, în general până la 3–4 ani copiii scapă de aceste alergii.

Sfatul meu pentru părinți este să fie liniștiți, să urmeze indicațiile medicului alergolog și să își lămurească neclaritățile. Nu este niciun motiv de panică și nu este recomandat să efectuați analize peste analize. Și cel mai important este să nu uitați că fiecare copil are ritmul lui de creștere, de alimentare, de orice. Nu putem face comparații nici măcar între frați.

Dacă observați oricare dintre aceste simptome la copilul dvs. după consumul anumitor alimente, adresați-vă medicului alergolog. Alergiile alimentare întârziate sau tardive necesită evaluare alergologică. Este necesar să se stabilească corect diagnosticul și, sub îndrumarea alergologului, se vor putea reintroduce treptat alimentele în alimentația copilului.