Mituri legate de alergii și astmul bronșic

Multe mituri despre alergii și astmul bronșic împiedică pacienții să meargă la medic și să se trateze. De ce este important să scăpăm de aceste mituri și să vedem realitatea? În ultimii ani incidența afecțiunilor alergice și în special a astmului bronșic a crescut foarte mult. Aproximativ 50% din populația globului suferă de alergii, fie că sunt respiratorii, alimentare sau la medicamente, și se estimează o creștere în următorii ani. Astmul bronșic afectează ~20% din populația globului, iar rinita alergică ~30%. Alergiile alimentare sunt în creștere, afectând tot mai mulți copii, iar alergiile medicamentoase reprezintă și ele un procent de ~10%.

Copiii sunt cei mai afectați de alergii și astm bronșic; aceste afecțiuni debutează de regulă în copilărie, dar pot să apară și la adulți, sunt cronice, persistente și afectează calitatea vieții.

Alergia este un mit sau o realitate?

Alergia este o reacție exagerată a sistemului imun față de o substanță care în mod normal nu face rău. În alergii, de regulă sistemul imun produce anticorpi de tip IgE. Există și reacții alergice produse prin alte mecanisme, de aceea este important consultul alergologic. Confirmarea unei alergii poate fi vitală în formele severe, care necesită evitarea totală a contactului cu alergenul. Un exemplu este alergia alimentară la arahide, caz în care pacienții trebuie să evite toată viața arahidele. Consumul chiar și al unei cantități infime, poate chiar atingerea arahidelor, poate declanșa o reacție amenințătoare de viață.

Mituri legate de alergii

1. Alergiile sunt inofensive!

Fals! Persoanele alergice, chiar și cu forme ușoare de alergie, au afectată calitatea vieții.

Banala rinită alergică produce tulburări de somn, tulburări de atenție, ore pierdute la locul de muncă și scutiri multiple de la școală. Lăsată netratată, poate duce la sinuzite, otite, astm bronșic.

Alergiile alimentare sunt de multe ori amenințătoare de viață. Persoanele cu alergii alimentare necesită eliminarea uneori totală a alimentului la care sunt alergice. Frecvent persoanele cu alergii alimentare poartă cu ele seringa cu adrenalină, pentru a evita un șoc anafilactic.

Alergiile medicamentoase de asemenea au o morbiditate și mortalitate crescută. Este vitală recunoașterea medicamentului și evitarea administrării lui.

Deci, în consecință, alergiile nu sunt deloc inofensive, dimpotrivă, pot fi amenințătoare de viață.

2. Alergia la polen se datorează florilor!

Fals! Plantele care dau de regulă reacții alergice sunt plantele fără flori. Polenul plantelor cu flori este transportat de insecte și nu dă reacții alergice. Plantele fără flori au polen ușor, purtat de curenții de aer pe distanțe mari, dând frecvent alergii respiratorii.

3. Dacă mă mut în altă regiune voi scăpa de alergie!

Depinde! Dacă este vorba despre alergie la polen de ambrozie, care la noi în țară se găsește din plin, vă ajută să vă mutați în altă țară sau la munte. Dacă sunteți alergici la alte polenuri, acarienii din praful de casă, mucegaiuri, alimente, medicamente etc., mutatul în altă regiune nu ajută.

4. Dacă nu am animal de companie nu pot fi alergic la animale!

Fals! Alergenii pot fi purtați pe haine, contactul cu aceștia existând chiar dacă în casă nu există vreun animal de companie. Desigur, simptomele de alergie sunt mai ușoare decât dacă ați locui în casă cu animăluțul la care sunteți alergici.

5. Evitarea anumitor alimente scade riscul de alergie!

Fals! Nu se recomandă diete restrictive dacă nu sunt justificate. Evitarea anumitor alimente se recomandă doar persoanelor cu alergie alimentară confirmată de către medicul alergolog. Dimpotrivă, s-a observat de-a lungul anilor că evitarea nejustificată a anumitor alimente crește riscul de alergie alimentară.

6. Puține arahide nu strică nimănui!

Fals! Persoanele alergice la arahide trebuie să evite toată viața arahidele. La unele persoane chiar și atingerea lor poate fi vitală.

Mituri legate de astmul bronșic

1. Nu am voie să fac sport dacă am astm bronșic!

Fals! Persoanele cu astm bronșic pot face sport, chiar și sport de performanță. Dacă astmul bronșic este controlat, efortul fizic este bine tolerat.

2. Astmul bronșic este o boală indusă de psihic!

Fals! Astmul bronșic este o boală cronică, produsă de inflamație la nivelul arborelui bronșic. Se traduce prin tuse seacă, respirație grea și șuierătoare, atât în repaus, cât și la efort. Astmul bronșic necesită medicație de control pentru a nu afecta calitatea vieții. În ciuda faptului că există medicație bună și eficientă, mortalitatea datorată astmului este încă ridicată. Obținerea controlului bolii se realizează prin administrarea medicației conform indicațiilor medicului și prin evaluări repetate clinice și spirometrice.

3. Medicația pentru astm este periculoasă!

Fals! Medicația antiastmatică este în general pe bază de cortizon. Cortizonul este administrat de regulă inhalator, local, în doze mici (micrograme). Aceste doze în general nu dau efectele adverse care sunt notate în prospect. Aceste efecte adverse apar la doze mari, administrate pe cale orală (tablete), pe termen lung. Chiar dacă la copii studiile au arătat că există o reducere a înălțimii (de 1 mm) față de copiii care nu primesc medicație cu cortizon, această diferență de înălțime se corectează ulterior.

Adevărat! Administrarea exagerată a medicației bronhodilatatoare, a medicației de urgență, poate fi într-adevăr periculoasă, producând efecte adverse cardiovasculare, uneori ireversibile. Obținerea controlului astmului bronșic duce la reducerea administrării de salbutamol (medicația de urgență).

Sper că am reușit să mai spulber puțin din aceste mituri legate de alergii și astmul bronșic și să arăt că alergiile pot fi periculoase, chiar amenințătoare de viață. De asemenea, astmul bronșic netratat sau tratat în exces cu salbutamol poate fi periculos.