Ce este alergia și cauzele ei

Alergia și alergenii sunt cuvinte frecvent întâlnite în alergologie și este foarte important să știm ce sunt. Alergia este un răspuns exagerat al sistemului imun la substanțe externe, care în mod normal nu fac rău organismului, cu formare de anticorpi IgE. Frecvent se manifestă prin prurit (mâncărime), strănut repetat, angioedem (ex: umflare a buzelor), wheezing (respirație șuierătoare), dar poate merge și până la reacții anafilactice cu șoc anafilactic și deces.

Substanțele externe, care în general sunt tolerate de organism, dar care la persoanele predispuse la alergie și nu numai, produc reacții alergice, se numesc alergeni. Persoanele cu predispoziție la alergie, cele care prezintă istoric familial de reacții alergice se numesc persoane alergice.

Cum se produce alergia?

Alergia se produce după ce au loc o serie de etape:

• expunerea inițială la un anumit alergen, realizată prin inhalare, ingestie, injectare sau contact direct, se numește sensibilizare. În timpul sensibilizării alergice alergenul este preluat de către macrofage (celula prezentatoare de antigen – CPA) și prezentat limfocitelor T din ganglionii limfatici regionali. Limfocitele T stimulează limfocitele B să secrete anticorpi IgE.
• formare de anticorpi de alergie IgE care se leagă de macrofage și apoi de alergen și așteaptă o nouă expunere la același alergen
• la următoarea expunere la același alergen, acesta se leagă de IgE specifice de pe suprafața macrofagelor și apoi are loc degranularea mastocitelor cu eliberare de mediatori ai hipersensibilității imediate dintre care cei mai importanți sunt histamina, triptaza, interleukinele și prostaglandinele, care induc vasodilatație, contracția musculaturii netede, secreție de mucus și edem – reacția alergică.

Cel mai frecvent sunt afectate căile de pătrundere în organism a alergenului, așa-numitele organe țintă: pielea și mucoasele, aparatul respirator și digestiv. Simptomele de alergie pot fi locale sau sistemice, de intensitate și severitate variabilă, uneori chiar letale. Reacții sistemice alergice apar atunci când alergenii sunt introduși direct în curentul sanguin (prin injecții, perfuzii, transfuzii, mușcături sau înțepături de animale etc.).

Ce este histamina?

Histamina este cel mai important mediator al reacției alergice, găsindu-se în cantitate mare la nivelul pielii, tractului respirator, tractului gastro-intestinal, locuri care sunt cel mai frecvent afectate de alergii: rinita alergică, astmul bronșic, urticaria, anafilaxie, etc. Efectele histaminei diferă în funcție de tipul de receptori pe care acționează: H1, H2, H3, H4. Concentrația de histamină în sânge atinge valori maxime dimineața la primele ore.

Receptorii H1

Localizați la nivelul pielii, celulelor din endoteliul capilar, musculaturii netede din căile respiratorii, limfocitelor, miocardului, SNC. Efectele histaminei pe acești receptori sunt: prurit, durere, hiperpermeabilitatea vasculară, cresc secreția de mucus la nivelul căilor respiratorii, bronhoconstricție, vasodilatație, recrutarea celulelor inflamatorii, cefalee, hipotensiune arterială, tahicardie, activarea nervului vag, eliberarea de mediatori ai inflamației, cresc secreția de prostaglandine (PG).

Receptorii H2

Localizați la nivelul mucoasei gastrice, miocardului, SNC, bazofilelor, mastocitelor, limfocitelor T și B, musculaturii netede a uterului și vaselor. Efectele histaminei pe acești receptori sunt: crește aciditatea gastrică, vasodilatație, hipotensiune arterială, cefalee, tahicardie, crește secreția de mucus în căile aeriene, relaxarea musculaturii bronșice, inhibă bazofilele și degranularea mastocitelor la nivelul pielii, activează limfocitele Ts.

Receptorii H3

Localizați în creier și musculatura netedă bronșică. Efectele histaminei pe acești receptori sunt: vasodilatația vaselor cerebrale, previne contracția excesivă a musculaturii bronșice, suprimă sinteza histaminei la nivelul SNC.

Receptorii H4

Localizați în: plămâni, SNC, neutrofile, eozinofile, cord, musculatura scheletică, splină, timus, leucocite. Efectul histaminei pe acești receptori constă în participarea la procesul inflamator din alergie, astm bronșic și bolile autoimune.

Ce sunt și care sunt alergenii?

Alergenul este o substanță antigenică (din afara organismului), capabilă să producă o reacție alergică la indivizii cu predispoziție ereditară pentru alergii și nu numai. Majoritatea alergenelor sunt proteine, glico-proteine și, mai rar, glucide pure, substanțe chimice cu moleculă mică (izocianați, anhidride sau formaldehida), precum și unele metale (de exemplu crom și nichel). Alergenele sunt conținute și vehiculate de diverși factori din mediul extern:

• factori fizici: căldura, frigul (crioalergene);
• factori chimici: substanțe chimice, substanțe folosite în industria alimentară, medicamente, produse cosmetice, veninuri de animale și insecte, latex, etc;
• factori biologici: bacterii, virusuri, paraziți, toxine microbiene, insecte, polen, fructe (căpșuni, zmeură, kiwi, ananas, etc.) praf, fulgi, păr și scuame de animale, seruri heterologe, vaccinuri, etc.

Clasificarea alergenilor

Alergenii alimentari

• Lapte de vacă
• Albuș și gălbenuș de ou
• Arahide, nuci, alune
• Pește și fructe de mare
• Făină de grâu și alte cereale
• Fructe: căpșuni, lămâie, portocală, dovleac, etc;
• Legume: fasole, mazăre, alune, soia, etc;
• Ciocolată, etc.

Alergenii din aer (inhalatori)

• Polen: de iarbă, pomi, buruieni, alte plante;
• Epitelii de animale: câine, pisică, șoarece, păsări, gândaci de bucătărie;
• Mucegaiuri;
• Acarienii din praful de casă

Alergenii de contact

• Înțepătura de insecte: albină, viespe, țânțar;
• Metale (nichel, crom, etc.)
• Țesături sintetice, etc
• Lacuri de unghii
• Vopsele și cosmetice pentru păr
• Produse cosmetice
• Medicamente aplicate local (cremă, unguent)
• Detergenți
• Alți alergeni ocupaționali (vopsele, adezivi, etc.)

Alergenii medicamente

• Penicilina și alte antibiotice β-lactamice (ampicilina, amoxicilina, imipenem, cefalosporine);
• Aspirina și alte AINS;
• Sulfonamide
• Antituberculostatice (Izoniazida, rifampicina)
• Anestezice locale și generale
• Insulina
• Anticonvulsivantele (Carbamazepina)
• Allopurinol, Antipsihotice, Cisplatin, Substanțe de contrast,
• Antihipertensive (IECA, Methyldopa), Antiaritmice (Procainamida, Chinidina), Heparina
• Metale grele (Săruri de Aur)
• Antiseruri (Antitoxine, Anticorpi monoclonali)
• Enzime (L-asparaginaza, Streptokinaza)
• Vaccinuri pe bază de ou
• Latex

Simptomele alergiei

Alergia se poate manifesta la nivelul căilor de pătrundere a alergenului: nas, ochi, căi respiratorii inferioare (bronhii), piele sau sistemic cu simptome generale (stare de rău, amețeală/ pierdere a cunoștinței, scădere tensională, etc).

Simptomele alergiei locale

• căi respiratorii superioare: secreții nazale apoase, nas înfundat, mâncărime de nas/ochi/urechi, congestie oculară, lăcrimare, strănut repetat,
• căi respiratorii inferioare: tuse seacă, respirație grea și șuierătoare (wheezing), senzație de sufocare etc
• tract digestiv: dureri abdominale, greață, vărsături, diaree, etc
• piele: urticarie, angioedem, erupții cutanate, prurit cutanat, etc.

Simptomele alergiei sistemice sau generale

Anafilaxie – scădere tensională, senzație de amețeală, asociate cu simptome locale fie la nivelul pielii, fie respiratorii. Șocul anafilactic, cea mai severă reacție alergică se manifestă prin pierderea cunoștinței, scădere tensională asociate cu simptome alergice cutanate sau respiratorii/ digestive.

Simptomele generale pot fi amenințătoare de viață și necesită adresarea unui serviciu de urgențe pentru administrare promptă de tratament de specialitate.