Alergenii respiratori

Alergenii respiratori sunt substanțe din aer care pătrund în organism pe cale inhalatorie. Alergenii respiratori sau alergenii din aer reprezintă cea mai comună cauză de alergie. Alergia dată de acești alergeni se manifestă la nivelul căilor respiratorii: rinită alergică, rinoconjunctivită alergică, astm bronșic.

Care sunt alergenii respiratori sau alergenii din aer?

Polenurile: polenul de pomi, iarbă și buruieni

Alergia la polen, numită și „Febra fânului” este o alergie sezonieră și se poate manifesta ca rinită alergică, conjunctivită alergică, rinoconjunctivită alergică sau astm alergic. Sezoanele polinice încep primăvara devreme, cu polenul de arbori și arbuști timpurii și se termină vara târziu către toamnă cu polenul de buruieni. Polenurile sunt eliberate dimineața devreme, iar după amiaza concentrația polenurilor atinge niveluri maxime. Nivelul polenului scade odată cu depunerea lor la începutul serii.

Sezoanele polinice în România sunt:

• Polen pomi timpurii: februarie – mai, sezonul polenului de arbori și arbuști timpurii, în special cei cu mătișori, care nu fac flori: alun, arin, mesteacăn, plop, salcie, etc.
• Polen cereale și graminee: mai – iulie, sezonul polenului de graminee sălbatice (firuță, timoftică, păiuș roșu, golomăț, vițelar, ovăscior, iarba de gazon, iarba câmpului etc.) și al gramineelor de cultură (secară, ovăz, orz, grâu)
• Polen buruieni: iulie – septembrie, sezonul polenului de buruieni (ambrozie, măcriș mărunt, pătlagina îngustă, urzica mare și în special pelinărița sau pelinul negru)

Polenul care produce majoritatea alergiilor este produs de plante anemofile (plante fără flori). Acest polen are greutate mică și este transportat de curenții de aer pe distanțe foarte mari. Particulele de polen sunt oprite de mucoasa nazală umedă, de faringe, laringe și trahee, rareori ajungând și la nivelul bronhiilor. Simptomele date de alergia la polenuri sunt: strănut, rinoree, prurit nazal, prurit ocular, lăcrimare, chiar și tuse seacă și wheezing etc.

Polenul produs de plante entomofile (plante cu flori), are greutate mai mare și necesită ajutorul insectelor pentru a putea fi transportat. Din acest motiv este mai puțin implicat în etiologia alergiei.

Epiteliile de animale (pisică, câine, șoarece, păsări, etc)

În general, alergenii sunt reprezentați de proteine care se găsesc în salivă, urină, pe pielea și în blana animalelor. De exemplu, alergia la pisică este o reacție alergică la glicoproteina Fel d1. Această proteină este secretată de glandele sebacee ale pisicii, dar poate fi găsită și în salivă și pe blana pisicii. Reacția alergică se poate caracteriza prin tuse, wheezing, congestie nazală, rash, lăcrimare, strănut, constricție toracică, etc. Alergenii de dimensiuni mici persistă în mediu mult timp după ce animalul a fost îndepărtat (săptămâni – 6 luni). La câine, alergenul principal este proteina Can f 1, care se găsește în blană, salivă, pe pielea și în urina câinelui.

Acarienii din praful de casă

Alergia la acarieni este considerată cea mai comună cauză de astm și simptomatologie alergică din lume. Există 2 specii de acarieni: dermatophagoides pteronyssinus și farinae. Acarienii pot trăi de obicei în orice mediu, cu excepția zonelor de înaltă altitudine unde nu se pot înmulți. O condiție favorizantă creșterii este umiditatea. Îi putem găsi în saltele, covoare, biblioteci, paturi, draperii, etc. Una dintre cele mai importante proteine responsabile de reacția alergică este Der P1, o protează digestivă care se găsește în excrementele acarianului. Chitina acarianului este de asemenea o componentă alergică.

Gândacul de bucătărie

Reacția alergică la aceste insecte este dată de excrementele, saliva și componente ale corpului acestora. La copii, dar și la adulți astmul poate fi indus prin expunerea la alergenii gândacilor de bucătărie.

Mucegaiuri

Sporii de mucegai se găsesc atât în afară cât și în interiorul locuinței, se hrănesc cu materie animală și vegetală și anume lemn, hârtie, alimente, pământul din ghivece, etc. Mucegaiul crește rapid în spațiile umede și întunecoase, pivnițe, subsoluri, băi. Reacția alergică apare la contactul cu sporii din aer și se caracterizează prin wheezing, congestie nazală, rinoree, rash, prurit ocular și lăcrimare, etc. Mucegaiurile care produc alergii eliberează două tipuri de spori:

• spori uscați: care sunt eliberați ziua, când vremea este uscată și cu vânt;
• spori umezi: care sunt eliberați predominant noaptea, pe vreme cu umiditate crescută, ceață sau rouă.

Există mii de tipuri de mucegaiuri, dar doar câteva dintre acestea sunt mai frecvent întâlnite și sunt introduse în testarea alergică:

• alternaria = un mucegai găsit în afara locuinței care se asociază cu astmul sever;
• cladosporium = cel mai comun mucegai din afara locuinței;
• aspergillus = mucegai găsit atât în afară cât și în interiorul locuinței asociat cu aspergiloza alergică bronhopulmonară;
• penicillium = un mucegai comun în interiorul locuinței, produce alergie care nu se asociază cu alergia la antibioticul penicilină