Intoleranța la histamină: angioedem și dietă

Intoleranța la histamină poate explica de ce unele persoane se umflă la buze sau la pleoape după o masă aparent obișnuită. Recent, o pacientă adultă a venit la cabinet cu buzele umflate, după ce mâncase în aceeași zi ciocolată, paste cu creveți și o conservă de sardine. Toate trei sunt alimente bogate în histamină sau care favorizează eliberarea ei.

E firesc să te sperie o astfel de reacție. Vestea bună este că, odată înțeles mecanismul, poți face pași concreți pentru a o preveni.

Ce este intoleranța la histamină și de ce umflă buzele?

Histamina este o substanță pe care organismul o produce în mod natural și care intervine în reacțiile alergice, în digestie și în reglarea vaselor de sânge. O primim și din alimente, mai ales din cele fermentate, maturate sau păstrate mult timp.

În mod normal, histamina din alimente este descompusă în intestin de o enzimă numită diaminooxidază (DAO). Intoleranța la histamină apare atunci când cantitatea de histamină depășește capacitatea organismului de a o elimina. Surplusul ajunge în circulație și produce simptome asemănătoare unei alergii, conform unei analize publicate în American Journal of Clinical Nutrition.

Unul dintre aceste simptome este angioedemul (umflarea bruscă a straturilor profunde ale pielii), care apare cel mai des la buze, pleoape, față, mâini sau picioare. Histamina dilată vasele mici și le face mai permeabile, iar lichidul se acumulează în țesuturi.

Diferența față de o alergie alimentară clasică este importantă. În alergie, sistemul imunitar reacționează prin anticorpi IgE la o anumită proteină, chiar și în cantitate mică. În intoleranța la histamină contează cantitatea totală acumulată, adesea din mai multe alimente consumate în aceeași zi. Poți citi mai multe despre diferențele dintre alergia alimentară și intoleranță.

De ce apare: cauzele posibile ale deficitului de DAO

În intoleranța la histamină nu există o singură cauză. De cele mai multe ori, este vorba despre o combinație de factori care scad activitatea enzimei DAO sau cresc încărcarea cu histamină.

• Predispoziția genetică: unele persoane produc în mod natural mai puțină DAO.
• Afecțiuni ale intestinului: bolile inflamatorii intestinale, infecțiile digestive sau alte probleme care afectează mucoasa intestinală pot reduce, uneori temporar, producția enzimei.
• Unele medicamente: anumite medicamente pot inhiba DAO sau pot favoriza eliberarea de histamină. Nu le întrerupe din proprie inițiativă; discută mai întâi cu medicul.
• Alcoolul: poate scădea activitatea enzimei și conține el însuși histamină, mai ales vinul și berea.
• Fluctuațiile hormonale: unele femei observă că simptomele variază în funcție de ciclul menstrual.

Există și alimente care nu conțin multă histamină, dar determină organismul să elibereze histamina proprie. Ciocolata, crustaceele, căpșunile, citricele și roșiile sunt exemple frecvent citate.

De aceea, reacția nu vine de obicei de la un singur aliment, ci din suma lor. Exact ca în cazul pacientei de la începutul articolului.

Cum recunoști reacția: de la urticarie la migrene

Simptomele pot apărea la câteva minute sau la câteva ore după masă și diferă de la o persoană la alta. Intoleranța la histamină se poate manifesta prin:

• erupție urticariană (pete roșii, în relief, care mănâncă);
• angioedem la buze, pleoape, față sau extremități;
• înroșirea bruscă a feței și senzație de căldură;
• dureri de cap sau migrene;
• tulburări digestive: balonare, crampe, diaree, greață;
• nas înfundat, nas care curge, strănut;
• palpitații.

La aceeași persoană, intoleranța la histamină poate da o dată urticarie, altă dată dureri de cap sau balonare. Pentru că simptomele sunt atât de variate, legătura cu alimentația se face adesea târziu.

Un jurnal alimentar, completat câteva săptămâni, te ajută să vezi tiparul pe care altfel l-ai rata.

Ce alimente pot încărca organismul cu histamină?

Regimul alimentar este principalul instrument în intoleranța la histamină. Scopul nu este să elimini definitiv zeci de alimente, ci să reduci încărcarea totală și să afli ce tolerezi tu.

Alimente bogate în histamină:

• pește conservat, afumat sau păstrat necorespunzător (sardine, ton, macrou, hering);
• brânzeturi maturate (parmezan, cașcaval vechi, brânzeturi cu mucegai);
• mezeluri, salamuri crude-uscate, carne afumată;
• alimente fermentate: varză murată, murături, sos de soia;
• vin, bere, șampanie;
• resturi de mâncare păstrate mai multe zile.

Alimente care pot elibera histamina din organism: ciocolata și cacaoa, crustaceele și fructele de mare, căpșunile, citricele, roșiile, ananasul și unele nuci.

Câteva reguli practice:

• Preferă alimente proaspete, gătite în ziua respectivă.
• Păstrează resturile la frigider și consumă-le rapid, pentru că histamina crește pe măsură ce alimentele stau.
• Evită să combini mai multe alimente din listă la aceeași masă.
• Notează ce mănânci și ce simptome apar, cu ora aproximativă.

Un regim restrictiv ținut mult timp, fără supraveghere, poate duce la carențe nutriționale. De obicei, după o perioadă de excludere, alimentele se reintroduc treptat, sub îndrumarea medicului, pentru a vedea ce cantități tolerezi.

Ce se întâmplă la consultul alergologic

Nu există o analiză unică și sigură care să confirme intoleranța la histamină. Diagnosticul se pune prin coroborarea simptomelor, a legăturii cu alimentația și a răspunsului la o dietă cu conținut redus de histamină.

La consult, discutăm în detaliu despre reacții, alimente și medicamente. Un pas esențial este excluderea unei alergii alimentare adevărate, mai ales la crustacee sau pește, care poate da reacții mai severe. Medicul alege testele potrivite situației tale, nu un panou extins de analize; poți citi de ce nu toate testele posibile sunt utile la alergii.

Se verifică și alte cauze de angioedem, cum ar fi cel produs de unele medicamente sau formele ereditare, care au o abordare diferită.

„Tratamentul este stabilit de medicul alergolog după consult și ține cont de cât de severă a fost reacția.”

Planul poate include ajustarea alimentației, tratament pentru simptome și, la nevoie, instrucțiuni scrise pentru situațiile de urgență.

Când mergi la medic sau la urgență?

Orice episod de angioedem merită evaluat de un medic alergolog, chiar dacă a trecut de la sine. Conform NHS, umflarea care afectează gâtul sau respirația este o urgență medicală.

Sună imediat la 112 dacă apar:

• umflarea limbii sau a gâtului, dificultăți la înghițire;
• respirație dificilă, șuierătoare sau răgușeală bruscă;
• amețeală, leșin, puls foarte rapid;
• urticarie extinsă pe tot corpul, însoțită de vărsături sau stare generală de rău.

Programează un consult dacă:

• ai avut un episod de umflare la buze, pleoape sau mâini;
• simptomele se repetă după anumite mese;
• ai migrene sau tulburări digestive fără o cauză clară;
• ai eliminat deja multe alimente și nu mai știi ce poți mânca.

Pentru consult, adu jurnalul alimentar, fotografii ale reacțiilor și lista medicamentelor și suplimentelor pe care le iei.

Întrebări frecvente

Intoleranța la histamină este același lucru cu alergia?

Nu. În alergie intervine sistemul imunitar, prin anticorpi IgE. În cazul intoleranței, problema este eliminarea insuficientă a histaminei. Simptomele pot semăna, de aceea e nevoie de evaluare de specialitate.

Se poate ameliora intoleranța la histamină?

Depinde de cauză. Dacă deficitul de DAO ține de o afecțiune intestinală tratabilă sau de un medicament, toleranța se poate îmbunătăți. La multe persoane, ajustarea alimentației permite o viață normală, cu reacții rare.

Analizele IgG4 la alimente arată intoleranța la histamină?

Nu. Testele IgG4 nu sunt validate pentru diagnosticul alergiilor sau al intoleranțelor alimentare. Găsești detalii în articolul despre analiza IgG4 la alimente.

Trebuie să renunț definitiv la ciocolată sau la pește?

Nu neapărat. Mulți pacienți tolerează cantități mici, mai ales dacă nu le combină cu alte alimente bogate în histamină. Pragul este individual și se stabilește treptat, împreună cu medicul.

Intoleranța la histamină nu înseamnă o listă lungă de interdicții pe viață. Când știi ce alimente îți încarcă organismul și cum arată semnalele de alarmă, tu controlezi reacțiile, nu ele pe tine. Un jurnal alimentar și un consult alergologic sunt primii pași.